BIOSILV- EDITAREA COMPUTERIZATĂ A AMENAJAMENTELOR SILVICEPachetul de programe BIOSILV a fost conceput pentru a oferi
asistenţă în editarea amenajamentelor silvice. În acest sens este
folosit un SGBDR (sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale).
Astfel datele amenajistice (fişe de descriere parcelară, date
complementare, geologie, geomorfologie, gospodărire din trecut, tipuri
de staţiuni şi păduri, soluri, etc.) au fost grupate în baze de date
asupra cărora se pot face interogări complexe.
În rândurile următoare sunt prezentate principalele
comenzi disponibile: Fig. 1 – fişa de descriere parcelară Prin completarea câmpului zecimale se stabileşte numărul de zecimale cu care se vor edita calculele (în special toate entităţile care depind direct de suprafaţa unităţii amenajistice: volum total, proporţii, etc.) din proiectul ce se generează din baza de date curentă. Câmpul calcul volum+crest – va
determina calcularea volumelor si creşterilor pe fiecare element de
arboret la ieşirea din editarea fişelor. Formulele pe baza cărora se
vor calcula volumele şi creşterile se stabilesc în formularul de
opţiuni corespunzător bazei de date: după ecuaţiile de regresie din
normele de specialitate sau după valorile calculate în „Biometria
arborilor şi arboretelor” şi care se găsesc în baza de date „clp.dbf”. Comanda „Deschide” – determină
deschiderea unei baze de date existente pentru vizualizare (modul
implicit) sau modificarea ei. Fig. 2 – Comanda de căutare u.a. ![]() Observaţie: Parcurgerea bazei de date se va face întotdeauna
în mod crescător după numele unităţii amenajistice indiferent de
ordinea de introducere a înregistrărilor din baza de date. Comanda „Import din AS1” –
întocmeşte o bază de date în format propriu (dbf) din formatul bazei de
date propriu al programului AS1 (Vxxxxxxx.dat) unde x=0-9. Programul
propune un nume pe baza codului existent în numele bazei de date AS1,
dar care poate fi schimbat de utilizator cu un nume propriu care
respectă specificaţiile sistemului de operare „Windows” pentru numele
de fişiere. Comanda „Export în AS1” – întocmeşte o bază de date ce respectă specificaţiile programului „AS1”, dintr-o bază de date „dbf”. În acest sens este cerută localizarea bazei „dbf” iar apoi numele şi locaţia în care se scrie baza în format „AS1”. Numele bazei în format AS1 este obligatoriu a fi dat sub forma: Vxxxxxxx.dat unde x=0-9 (XX(ISJ), XX(OS), X(ADM), XX(UP)). Baza de date poate fi deschisă şi modificată cu programul AS1 după instalarea corespunzătoare a ocolului silvic cu unitatea de producţie corespunzătoare, şi răspunsul afirmativ la întrebarea: „incoerenţă ua, se reface din copie? (Y/N)”. Comanda „Opţiuni” din meniul
„Editare” determină deschiderea unui formular de opţiuni pentru o
anumită bază de date. Acest formular este structurat pe 4 secţiuni:
„Generale”, „Proiect amenajare”, „Studiu amenajare” şi „Corecţii”.
Formularul de opţiuni este necesar a fi completat înaintea editării
oricărui tip de proiect de amenajare, studiu sumar, păşune împădurită
sau date complementare. Fig. 3 – Formularul Opţiuni- secţiunea Generale ![]() În câmpul „formulare de reeditat” se găsesc opţiunile despre reeditarea formularelor care se completează la editarea unui proiect. Dacă ele sunt inaccesibile înseamnă că formularele respective nu există încă. Un formular poate fi editat în două moduri: editare nouă – informaţiile vechi sunt şterse prin ştergerea formularului vechi cu totul. Această editare este disponibilă prin bifarea câmpului din dreptul formularului dorit concomitent cu bifarea opţiunii „Editare nouă a formularului (informaţiile vechi dispar)”. Dacă această opţiune nu este bifată atunci se realizează al doilea tip de editare: reeditarea formularului prin încărcarea lui cu informaţiile deja introduse şi modificarea acestora. (Nu se recomandă la modificarea formularului de drumuri dacă s-au realizat modificări de drumuri la unităţi amenajistice când este necesară editarea cu totul a formularului de drumuri.) Câmpul „Nr. zecim” – stabileşte numărul de zecimale cu care se fac calculele în proiect. Nu se admit valori mai mari decât 4. Dacă nu este completat programul face calculele cu numărul implicit 1. Câmpurile „An amenajare anterioară” şi „An intrare în vigoare” – sunt folosite pentru a specifica programului anul amenajării anterioare şi anul intrării în vigoare al prezentului proiect. Ele sunt necesare pentru calcularea anilor lucrărilor executate din descrierea parcelară, la prognoză, evoluţia pe clase de vârstă şi la bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului. Câmpul „m3 de extras/an/ha” de la igienă stabileşte numărul de metrii cubi de extras prin lucrări de igienă pe an şi pe hectar. Valoarea lui nu poate fi mai mare decât 1. În funcţie de această valoare se calculează valoarea volumului extras prin lucrări de igienă din fiecare unitate amenajistică. Câmpul „descriere separată” – determină modul în care se editează descrierea parcelară pentru un proiect: în acelaşi fişier cu proiectul sau separat. Dacă acest câmp este bifat descrierea se va face separat indiferent de mărimea bazei de date. Dacă acest câmp nu este bifat programul va stabili cum se face descrierea separat sau nu, în funcţie de mărimea bazei de date (număr de u.a.). Câmpul „Afişez mesaje de informare”
– determină, prin bifarea lui, apariţia de mesaje de informare
importante, sub forma unor ferestre cu text despre lipsa unor lipsuri
(nu foarte grave) în cadrul editării proiectului, dar odată cu acestea
opreşte execuţia editării proiectului până ce utilizatorul ia
cunoştinţă de ele prin apăsarea butonului „OK”. Mesajele de informare
cu importanţă foarte mare (determinate de lipsuri grave în procesul de
editare: lipsa unor date din formulare) nu pot fi dezactivate. Este
necesară bifarea acestui câmp mai ales când editarea unui proiect se
face pentru prima dată. Câmpul „Calcul procente cu suprafeţe nerotunjite” – determină calculul procentelor pe suprafaţă pentru elementele ce apar în descriere în cadrul listelor din proiect prin luarea în considerare a suprafeţei reale a unui element. Suprafaţa reală a unui element nu este întotdeauna egală cu suprafaţa rezultată din calcul mai ales pentru calculul cu un număr mai mic sau egal cu numărul de zecimale folosit la afişarea suprafeţei pe u.a., din cauza rotunjirilor care se fac în calcule. Acest câmp este recomandat să se bifeze doar în scopuri informative, în caz contrar generează inadvertenţe la calculul procentelor pe suprafaţă (deşi valorile sunt cele reale). Câmpul „Calculul claselor de vârstă pe u.a.”
– determină calcularea claselor de vârstă a elementelor prin luarea în
considerare a vârstei medii pe u.a. nu a elementelor din u.a. Este
necesar a fi bifat pentru păstrarea compatibilităţii cu calcul claselor
de vârste a programului AS1. Fig. 4 – Formularul Opţiuni – secţiunea Proiect amenajare ![]() Câmpul „suprafeţe exploatabile parţiale”
– determină dacă la calculul suprafeţelor unităţilor amenajistice din
planul decenal se ia în considerare suprafaţa totală sau cea
corespunzătoare procentului pe care se aplică lucrarea respectivă. Dacă
nu există unităţi amenajistice care se exploatează parţial programul va
informa utilizatorul despre acest lucru şi nu va permite bifarea
acestui câmp. Dacă există astfel de unităţi amenajistice programul
confirmă acest lucru prin precizarea numărului acestora. Această
opţiune este necesară a fi folosită mai ales în scop de depistare a
erorilor de editare care au scăpat de corecţie. Câmpul „Compat. procente extras produse sec cu AS1” – determină o compatibilitate aproximativă a procentelor de extras pentru produsele secundare cu AS1. Dacă nu se bifează acest câmp iar procentele de extras pentru lucrările de „curăţiri” şi „rărituri” nu sunt completate. Proiect de amenajare - (proiect)
- Programul editează un proiect de amenajare complet, generâdu-l în
directorul "C:\matrix\proiecte", cu numele bazei de date din care este
alcătuit şi extensia ".rtf" (Ex. "C:\matrix\proiecte\proiect amenajare
Cehu Silvaniei.rtf" este generat dintr-o bază de date "Cehu
Silvaniei.dbf"). La prima editare a proiectului sunt cerute o serie de
date ca: nume proprietar, ocol silvic, direcţie silvică, vecini,
aşezare, planuri, detalii despre ridicări, inventarieri, gospodărire
din trecut, condiţii de climă şi relief, hidrologie, enclave, nume şi
lungimi de drumuri existente sau propuse, construcţii silvice
existente, etc... care la o reeditare ulterioară a proiectului nu mai
sunt cerute. Pentru modificarea acestor date este necesară completarea
în cadrul formularului de opţiuni a rubricii corespunzătoare din
secţiunea formulare de reeditat sau ştergerea lor manuală din
directorul "C:\matrix\formulare\". CORESPONDENŢA PARCELARĂ -
Programul editează corespondenţa parcelară prin completarea în cadrul
formularului de date complementare a rubricilor corespunzătoare datelor
complementare: ua de provenienţă, ocol silvic şi unitate de producţie
din care face parte sau a făcut parte. Descriere păşune – editează descrierea parcelară pentru o păşune împădurită. În acest sens este necesară precizarea bazei de date cu datele păşunii împădurite şi baza de date cu datele complementare pentru păşunea împădurită. Fişierul este în format rtf (text îmbogăţit) şi este amplasat în subdirectorul „\date” din cadrul directorului programului. CUBAJE - Programul editează fişa
de cubaje pe baza valorilor pe SERII DE CUBAJE din Biometrie. În acest
sens sunt cerute date despre ua şi proprietar sau administrator: nume
ocol silvic, nume UP(proprietar), suprafaţă, pantă, despre
tipul de cubaj, nr. de cercuri, număr de elemente. Diametrele sunt
cerute a fi date în valori multiplu de 4. Dacă sunt introduse şi alte
valori aceste sunt luate în calcul dar nu apar în fişa de cubaj
generată, ducând astfel la fişe necorespunzătoare. Apoi este calculat
diametrul mediu corespunzător suprafeţei de bază şi este cerută
înălţimea medie a fiecărui element. Rezultatul este depus în directorul
"C:\cubaje\fise cubaj\ nume_fişă_cubaj\", sub forma unui fişier text
îmbogăţit (RTF)(Ex. "FISA CUBAJE nume_fişă_cubaj.rtf"), ce poate fi
deschis pentru modificare sau printare cu un editor de text (Wordpad). Fig. 5 – Formularul Cubaje – date generale ![]() Cubajul poate fi făcut doar pentru speciile care există în seriile de cubaje din biometria arborilor şi arboretelor, iar pentru restul va folosi asimilări. Este necesară introducerea literei „L” în coada denumirii la următoarele specii dacă sunt din lăstari: GO (GOL), ST (STL), CE (CEL), SC (SCL), SA (SAL). Dacă inventarierea este integrală nr. de cercuri introdus va
fi 0 iar panta nu se completează (dacă suprafaţa introdusă este deja
redusă la orizont). Volumul din tabel este luat din tabela de producţie
simplificată („tabsimpl.dbf”).
Fig. 6 – Introducerea datelor cubajului
![]() Comanda „calcul volume arbori” –
deschide un formular ce serveşte la calcularea volumului arborilor
preexistenţi. În acest sens sunt cerute următoarele date: Nr. Arb/ha,
suprafaţa ua, Specia, Diametrul şi Înălţimea. Odată introduse aceste
date programul calculează automat Volumul unitar al elementului,
Volumul Total pe unitate amenajistică şi volumul total la hectar.
Pentru mai multe unităţi amenajistice este calculată suma volumelor
totale. Butonul „generare listă u.a.-uri cu preexistenţi” – generază o
listă text cu unităţile amenajistice care conţin preexistenţi, în acest
sens este necesară completarea formularului de date complementare.
Butonul „reset” aduce valoarea sumelor volumelor la 0.
Fig. 7 – Formularul pentru calculul volumelor unitare şi pe UA ![]() CORECŢIE FIŞE - Programul editează o fişă de erori şi/sau observaţii într-un fişier text dar cu extensia "rtf" în acelaşi director cu baza de date pentru care se face corecţia. Erorile importante sunt scrise cu roşu iar recomandările şi observaţiile cu verde şi albastru. Programul permite editarea unui proiect dintr-o bază de date cu erori dar nu este garantat faptul că va reuşi să termine editarea tuturor capitolelor. De exemplu dacă lipsesc volumele elementelor din fişele de descriere nu se va edita nimic din proiect sau vor apărea erori care nu vor permite deschiderea fişierului proiect. CORECŢIE CLASE DE PRODUCŢIE - Programul corectează clasele de producţie dintr-o bază de date, pe baza valorilor: specie, înălţime, vârstă, din biometrie (baza de date „clp.dbf”). Dacă clasa de producţie nu este găsită programul afişează aceste valori şi este aşteptată schimbarea lor cu altele din care să rezulte o clasă de producţie de la 1 la 5. Dacă este găsită o clasă de producţie validă programul completează şi volumul speciei la ha şi creşterea/ha. După rularea corecţiei claselor de producţie în mod automat este necesară corectarea fişelor de descriere pentru a vedea dacă nu s-a schimbat clasa de producţie pe u.a., deoarece programul nu corectează şi valoarea acesteia ci doar valorile clasei de producţie pe elemente. Pentru calculul manual al claselor de producţie sunt necesare
următoarele date: specia pentru care se calculează clasa de producţie,
vârsta pentru care se face calculul şi înălţimea. Programul face
asimilarea automat pentru speciile pentru care nu are date în baza de
date „clp.dbf”. Asimilarea este dată în câmpul „Asimilare”. Se face
precizarea că programul va cere şi precizarea provenienţei (din lăstari
sau sămânţă) pentru ST, GO, CE, GI, SC, SA. Precizarea
provenienţei se face prin plasarea unui „L” la sfârşitul codului
speciei pentru care se face calculul. Clasa de producţie este dată în
câmpul CP. Fig. 8 – Calculul manual al claselor de producţie ![]() VIZUALIZARE - Cu această comandă se pot vizualiza prin afişare pe ecran 3 tipuri de fişiere: fişiere de erori (Ex. Cehu.ero), text (Ex. Proiect.txt) şi baze de date (Cehu1.dbf). Nu este recomandată vizualizarea fişierelor text îmbogăţit (rtf) mai ales dacă conţin formatări şi tabele complexe. În acest scop este necesară deschiderea lor cu un editor de text care recunoaşte formatul rtf. FIŞA ECO - Fişa eco este generată
pentru o bază de date (descriere parcelară), într-un fişier text cu
numele "fişa eco" la care se mai adaugă şi numele bazei de date.
Fişierul acesta se găseşte în acelaşi director cu baza de date pentru
care a fost generat (Ex. "Fisa eco Cehu1.txt"). Pentru a creşte
eficienţa recunoaşterii tipului de staţiune şi a tipului de pădure este
necesară completarea codurilor la soluri, floră şi în unele cazuri a
reliefului, expoziţiei, pantei, altitudine. Fig. 9 – Formularul datelor complementare şi corespondenţa parcelară ![]() Datele complementare - programul editează datele complementare prin completarea datelor în formularul de date complementare. Sunt cerute următoarele date: arbori preexistenţi (diametru, înălţime, nr. buc/ha), date despre nuieliş, prăjiniş, păriş (specii componente şi zecimi de suprafaţă pe care apar), date despre seminţişul neutilizabil (specii componente şi zecimi de suprafaţă), specii diseminate prin introducerea codurilor speciilor despărţite prin virgulă. Variaţia de consistenţă va fi dată sub forma unui interval: două numere despărţite de caracterul "-" în care primul număr reprezintă valoarea consistenţei minime iar celălalt reprezintă valoarea maximă a consistenţei. Grupele de specii: DT, DM şi DR vor fi introduse sub forma unor enumerări a codurilor de specii din cadrul grupei despărţite de virgulă.
Celelalte date necodificabile vor fi completate în secţiunea "Alte
date complementare" din cadrul formularului. În meniul UNELTE sunt grupate
următoarele comenzi: | ||