SC bios_co SRL
nume firma
marca iqnet marca SRAC ISO9001 marca srac iso14001 marca srac ohsas18001

BIOSILV- EDITAREA COMPUTERIZATĂ A AMENAJAMENTELOR SILVICE

Pachetul de programe BIOSILV a fost conceput pentru a oferi asistenţă în editarea amenajamentelor silvice. În acest sens este folosit un SGBDR (sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale). Astfel datele amenajistice (fişe de descriere parcelară, date complementare, geologie, geomorfologie, gospodărire din trecut, tipuri de staţiuni şi păduri, soluri, etc.) au fost grupate în baze de date asupra cărora se pot face interogări complexe.
Avantajele folosirii programului Biosilv rezultă în primul rând datorită folosirii unui SGBDR :

  • poate manipula seturi foarte mari de date (baze de date cu milioane de înregistrări);
  • pe baza unui limbaj de interogare bazele de date pot fi interogate pentru a extrage un set de date care îndeplinesc un criteriu mai mult sau mai puţin strict.
  • la o aceiaşi bază de date pot avea în acelaşi timp acces mai mulţi utilizatori.
  • accesul la date este aleatoriu.
  • introduce o organizare foarte riguroasă a datelor.
  • bazele de date pot fi folosite (interogate) şi independent de Biosilv, pot fi exportate uşor în alte formate pentru a fi prelucrate cu alte programe (MS Excel, AutoCad ).
  • Programul Biosilv oferă produsul final (proiectul de amenajare) gata formatat (fonturi, tabele, paragrafe, alinieri, setări de pagină), astfel că utilizatorul nu trebuie să aloce timp pentru formatarea documentului şi nici să aibă cunoştinţe avansate de lucru cu un procesor de text.
  • Datele anexe descrierii parcelare (gospodărirea din trecut, aplicarea amenajamentului expirat, rocă, relief, climă, sol, drumuri, enclave, construcţii, proprietari, vecinătăţi, datele complementare etc.) nu trebuie introduse decât o singură dată. Astfel dacă din diferite motive editarea proiectului trebuie reluată aceste date sunt căutate şi introduse automat.
  • Un document proiect poate fi deschis şi editat cu toate procesoarele de text care suportă formatul „rtf” (MS Office, Open Office, etc.) pe sisteme de operare diferite.
  • Interfaţa de introducere a datelor este simplă (fişa de descriere parcelară respectă aspectul fişei ce se completează în teren) şi intuitivă şi nu necesită cunoştinţe de programare sau de lucrul cu sistemele de baze de date (limbaj de interogare, comenzi de manipulare a bazelor).
  • Mesajele de eroare din fişele amenajistice sunt detaliate şi necodificate, astfel că nu trebuie învăţat codul de erori al programului şi este făcută şi o corelaţie cu datele complementare.  În plus au fost introduse şi observaţii asupra unor date suspecte de a fi greşite. Datorită posibilităţii de a interoga bazele de date independent de Biosilv se pot găsi noi criterii de verificare a u.a.
  • Programul oferă posibilitatea editării capitolului de descriere parcelară şi date complementare în document diferit de cel al proiectului principal. Această opţiune este avantajoasă în cazul proiectelor mari (sute de u.a.) în care numărul paginilor poate depăşi uşor 300 pagini iar modificarea lor devine greoaie chiar şi pe calculatoare mai puternice.
  • Importul bazelor de date vechi (AS) în formatul nativ Biosilv este posibil şi deosebit de simplu. În acest fel se oferă posibilitatea folosirii acestor baze de date şi chiar prelucrarea lor cu Biosilv.

 În rândurile următoare sunt prezentate principalele comenzi disponibile:
Comanda „Nou” din meniul fişier – generează o nouă bază de date care se completează sub forma unui formular ce respectă structura fişei de descriere parcelară.    
imag 2

Fig. 1 – fişa de descriere parcelară

Prin completarea câmpului zecimale se stabileşte numărul de zecimale cu care se vor edita calculele (în special toate entităţile care depind direct de suprafaţa unităţii amenajistice: volum total, proporţii, etc.) din proiectul ce se generează din baza de date curentă.

Câmpul calcul volum+crest – va determina calcularea volumelor si creşterilor pe fiecare element de arboret la ieşirea din editarea fişelor. Formulele pe baza cărora se vor calcula volumele şi creşterile se stabilesc în formularul de opţiuni corespunzător bazei de date: după ecuaţiile de regresie din normele de specialitate sau după valorile calculate în „Biometria arborilor şi arboretelor” şi care se găsesc în baza de date „clp.dbf”.
Câmpul vârsta med ponder – determină calcularea unei vârste medii ponderate pe arboret.
Observaţie: câmpul „CP” – clasa de producţie pe elemente – este calculat automat din valorile introduse la „VRT” şi „HM” pentru un anumit element. Dacă valoarea lui este 0 atunci valoarea lui nu a putut fi calculată din cauza unor greşeli de introducere sau lipsei valorilor în baza de date „clp.dbf”.

Comanda „Deschide” – determină deschiderea unei baze de date existente pentru vizualizare (modul implicit) sau modificarea ei.
Pentru editarea bazei de date este nevoie trecerea în regim de modificare. Regimul curent de editare este specificat în caseta text de sub denumirea bazei de date. Modificarea regimului de editare se realizează prin apăsarea butonului „Modifică” de pe bara de butoane a fişei.
Înregistrarea curentă este ştearsă prin apăsarea butonului „Ştergere”.
Butonul „Adaugă” – determină adăugarea unei noi înregistrări în baza de date.
Butoanele „Primul”, „Ultimul”, „Următorul”, „Anteriorul” determină parcurgerea înregistrărilor din baza de date prin salt la începutul sau la sfârşitul ei sau una după alta în sensul dorit de utilizator.
Saltul la o anumită înregistrare se realizează prin apăsarea butonului „Caută” – ce va deschide o fereastră de dialog în care se va introduce numele complet al înregistrării (u.a.) dorite apoi se va apăsa butonul caută din cadrul acesteia. Pasul următor constă în apăsarea butonului „Următorul” din fişa de descriere fapt care va determina deplasarea pe înregistrarea dorită. În continuare se va apăsa butonul „stop” ce va determina ieşirea din modul de editare „căutare”.

Fig. 2 – Comanda de căutare u.a.

imag 4

Observaţie: Parcurgerea bazei de date se va face întotdeauna în mod crescător după numele unităţii amenajistice indiferent de ordinea de introducere a înregistrărilor din baza de date.
Valorile scrise greşit în baza de date sunt scrise cu roşu pentru a ieşi în evidenţă, dar aceste erori nu sunt neapărat toate. Lista completă a erorilor găsite de program în baza de date este dată prin comanda „corecţie fişe” din meniul corectări şi care va fi explicată mai jos.

Comanda „Import din AS1” – întocmeşte o bază de date în format propriu (dbf) din formatul bazei de date propriu al programului AS1 (Vxxxxxxx.dat) unde x=0-9. Programul propune un nume pe baza codului existent în numele bazei de date AS1, dar care poate fi schimbat de utilizator cu un nume propriu care respectă specificaţiile sistemului de operare „Windows” pentru numele de fişiere.
În acest sens prima dată este cerută localizarea bazei de date „AS1” iar apoi numele şi locaţia bazei noi generate în format „dbf”.
Baza de date întocmită poate fi deschisă, editată, modificată şi corectată în continuare ca o bază de date proprie programului, pe baza ei putându-se edita un nou proiect de amenajare.

Comanda „Export în AS1” – întocmeşte o bază de date ce respectă specificaţiile programului „AS1”, dintr-o bază de date „dbf”. În acest sens este cerută localizarea bazei „dbf” iar apoi numele şi locaţia în care se scrie baza în format „AS1”. Numele bazei în format AS1 este obligatoriu a fi dat sub forma: Vxxxxxxx.dat unde x=0-9 (XX(ISJ), XX(OS), X(ADM), XX(UP)). Baza de date poate fi deschisă şi modificată cu programul AS1 după instalarea corespunzătoare a ocolului silvic  cu unitatea de producţie corespunzătoare, şi răspunsul afirmativ la întrebarea: „incoerenţă ua, se reface din copie? (Y/N)”.

Comanda „Opţiuni” din meniul „Editare” determină deschiderea unui formular de opţiuni pentru o anumită bază de date. Acest formular este structurat pe 4 secţiuni: „Generale”, „Proiect amenajare”, „Studiu amenajare” şi „Corecţii”. Formularul de opţiuni este necesar a fi completat înaintea editării oricărui tip de proiect de amenajare, studiu sumar, păşune împădurită sau date complementare.
Secţiunea „Generale” conţine opţiuni grupate în mai multe câmpuri.

Fig. 3 – Formularul Opţiuni- secţiunea Generale

imag 6

În câmpul „formulare de reeditat” se găsesc opţiunile despre reeditarea formularelor care se completează la editarea unui proiect. Dacă ele sunt inaccesibile înseamnă că formularele respective nu există încă. Un formular poate fi editat în două moduri: editare nouă – informaţiile vechi sunt şterse prin ştergerea formularului vechi cu totul. Această editare este disponibilă prin bifarea câmpului din dreptul formularului dorit concomitent cu bifarea opţiunii „Editare nouă a formularului (informaţiile vechi dispar)”. Dacă această opţiune nu este bifată atunci se realizează al doilea tip de editare: reeditarea formularului prin încărcarea lui cu informaţiile deja introduse şi modificarea acestora. (Nu se recomandă la modificarea formularului de drumuri dacă s-au realizat modificări de drumuri la unităţi amenajistice când este necesară editarea cu totul a formularului de drumuri.)

Câmpul „Nr. zecim” – stabileşte numărul de zecimale cu care se fac calculele în proiect. Nu se admit valori mai mari decât 4. Dacă nu este completat programul face calculele cu numărul implicit 1.

Câmpurile „An amenajare anterioară” şi „An intrare în vigoare” – sunt folosite pentru a specifica programului anul amenajării anterioare şi anul intrării în vigoare al prezentului proiect. Ele sunt necesare pentru calcularea anilor lucrărilor executate din descrierea parcelară, la prognoză, evoluţia pe clase de vârstă şi la bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului.

Câmpul „m3 de extras/an/ha” de la igienă stabileşte numărul de metrii cubi de extras prin lucrări de igienă pe an şi pe hectar. Valoarea lui nu poate fi mai mare decât 1. În funcţie de această valoare se calculează valoarea volumului extras prin lucrări de igienă din fiecare unitate amenajistică.

Câmpul „descriere separată” – determină modul în care se editează descrierea parcelară pentru un proiect: în acelaşi fişier cu proiectul sau separat. Dacă acest câmp este bifat descrierea se va face separat indiferent de mărimea bazei de date. Dacă acest câmp nu este bifat programul va stabili cum se face descrierea separat sau nu, în funcţie de mărimea bazei de date (număr de u.a.).

Câmpul „Afişez mesaje de informare” – determină, prin bifarea lui, apariţia de mesaje de informare importante, sub forma unor ferestre cu text despre lipsa unor lipsuri (nu foarte grave) în cadrul editării proiectului, dar odată cu acestea opreşte execuţia editării proiectului până ce utilizatorul ia cunoştinţă de ele prin apăsarea butonului „OK”. Mesajele de informare cu importanţă foarte mare (determinate de lipsuri grave în procesul de editare: lipsa unor date din formulare) nu pot fi dezactivate. Este necesară bifarea acestui câmp mai ales când editarea unui proiect se face pentru prima dată.
Câmpul „Compatibilitate la rotunjirea creşterilor cu AS1” – determină prin bifarea lui rotunjirea creşterilor din 5 în 5 la calculul volumului de extras din produse principale, secundare şi conservare. Dacă este necesară compatibilitatea valorilor la calculul volumelor de extras cu AS1 atunci este necesară bifarea acestei opţiuni.

Câmpul „Calcul procente cu suprafeţe nerotunjite” – determină calculul procentelor pe suprafaţă pentru elementele ce apar în descriere în cadrul listelor din proiect prin luarea în considerare a suprafeţei reale a unui element. Suprafaţa reală a unui element nu este întotdeauna egală cu suprafaţa rezultată din calcul mai ales pentru calculul cu un număr mai mic sau egal cu numărul de zecimale folosit la afişarea suprafeţei pe u.a., din cauza rotunjirilor care se fac în calcule. Acest câmp este recomandat să se bifeze doar în scopuri informative, în caz contrar generează inadvertenţe la calculul procentelor pe suprafaţă (deşi valorile sunt cele reale).

Câmpul „Calculul claselor de vârstă pe u.a.” – determină calcularea claselor de vârstă a elementelor prin luarea în considerare a vârstei medii pe u.a. nu a elementelor din u.a. Este necesar a fi bifat pentru păstrarea compatibilităţii cu calcul claselor de vârste a programului AS1.  
Câmpul „Tip linie tabele” – poate avea 3 valori: simplă, groasă şi dublă. În funcţie de valoarea introdusă este stabilit tipul de linie cu care sunt editate tabelele din proiectul de amenajare.
Secţiunea „Proiect amenajare” conţine câmpuri necesare pentru editarea unui proiect de amenajare.

Fig. 4 – Formularul Opţiuni – secţiunea Proiect amenajare

 imag 8

Câmpul „suprafeţe exploatabile parţiale” – determină dacă la calculul suprafeţelor unităţilor amenajistice din planul decenal se ia în considerare suprafaţa totală sau cea corespunzătoare procentului pe care se aplică lucrarea respectivă. Dacă nu există unităţi amenajistice care se exploatează parţial programul va informa utilizatorul despre acest lucru şi nu va permite bifarea acestui câmp. Dacă există astfel de unităţi amenajistice programul confirmă acest lucru prin precizarea numărului acestora. Această opţiune este necesară a fi folosită mai ales în scop de depistare a erorilor de editare care au scăpat de corecţie.
Câmpul „Suprafaţă maximă parcelă” – este completată automat pentru o anumită zonă sau un anumit regim de gospodărire prin bifarea rubricii corespunzătoare câmpie, coline, munte, codru grădinărit.

Câmpul „Compat. procente extras produse sec cu AS1” – determină o compatibilitate aproximativă a procentelor de extras pentru produsele secundare cu AS1. Dacă nu se bifează acest câmp iar procentele de extras pentru lucrările de „curăţiri” şi „rărituri” nu sunt completate.

Proiect de amenajare - (proiect) - Programul editează un proiect de amenajare complet, generâdu-l în directorul "C:\matrix\proiecte", cu numele bazei de date din care este alcătuit şi extensia ".rtf" (Ex. "C:\matrix\proiecte\proiect amenajare Cehu Silvaniei.rtf" este generat dintr-o bază de date "Cehu Silvaniei.dbf"). La prima editare a proiectului sunt cerute o serie de date ca: nume proprietar, ocol silvic, direcţie silvică, vecini, aşezare, planuri, detalii despre ridicări, inventarieri, gospodărire din trecut, condiţii de climă şi relief, hidrologie, enclave, nume şi lungimi de drumuri existente sau propuse, construcţii silvice existente, etc... care la o reeditare ulterioară a proiectului nu mai sunt cerute. Pentru modificarea acestor date este necesară completarea în cadrul formularului de opţiuni a rubricii corespunzătoare din secţiunea formulare de reeditat sau ştergerea lor manuală din directorul "C:\matrix\formulare\".
Notă: - pentru calculul automat al suprafeţei totale a parcelelor dintr-un trup este necesară tastarea imediată a caracterului "," după numărul parcelei. Ex: 128, sau pentru un interval 128-130.
- pentru calcularea numărului de borne este necesară introducerea lor în două moduri despărţite prin virgulă: enumerare (Ex: 1, 3, 7), sau interval în care prima bornă din interval este despărţită de ultima bornă din interval prin caracterul "-": 9-13. Se admit şi alte caractere în denumirea bornei dar doar după numărul bornei dacă se va folosi interval (Ex: 45/I-48/I). Dacă se va folosi enumerarea celelalte caractere din denumirea bornei pot fi înainte sau după numărul bornei (Ex: P12, P13, P14, 15/I-20/I ).

CORESPONDENŢA PARCELARĂ - Programul editează corespondenţa parcelară prin completarea în cadrul formularului de date complementare a rubricilor corespunzătoare datelor complementare: ua de provenienţă, ocol silvic şi unitate de producţie din care face parte sau a făcut parte. 
Prognoza posibilităţii – generează un tabel cu datele pentru prognoza posibilităţii de produse principale.

Descriere păşune – editează descrierea parcelară pentru o păşune împădurită. În acest sens este necesară precizarea bazei de date cu datele păşunii împădurite şi baza de date cu datele complementare pentru păşunea împădurită. Fişierul este în format rtf (text îmbogăţit) şi este amplasat în subdirectorul „\date” din cadrul directorului programului.

CUBAJE - Programul editează fişa de cubaje pe baza valorilor pe SERII DE CUBAJE din Biometrie. În acest sens sunt cerute date despre ua şi proprietar sau administrator: nume ocol silvic, nume UP(proprietar),  suprafaţă, pantă, despre tipul de cubaj, nr. de cercuri, număr de elemente. Diametrele sunt cerute a fi date în valori multiplu de 4. Dacă sunt introduse şi alte valori aceste sunt luate în calcul dar nu apar în fişa de cubaj generată, ducând astfel la fişe necorespunzătoare. Apoi este calculat diametrul mediu corespunzător suprafeţei de bază şi este cerută înălţimea medie a fiecărui element. Rezultatul este depus în directorul "C:\cubaje\fise cubaj\ nume_fişă_cubaj\", sub forma unui fişier text îmbogăţit (RTF)(Ex. "FISA CUBAJE nume_fişă_cubaj.rtf"), ce poate fi deschis pentru modificare sau printare cu un editor de text (Wordpad).
O fişă de cubaj poate fi modificată prin deschiderea ei din nou în fereastra iniţială de editare fapt ce va determina încărcarea ei în formularul cu datele de cubaj. Singurul lucru ce nu poate fi schimbat este numărul de elemente din fişă. Dacă programul constată că s-a schimbat avertizează utilizatorul asupra acestui fapt prin deschiderea unei ferestre în care este precizat acest lucru şi ignoră în continuare numărul nou de elemente folosindu-l pe cel vechi. De asemenea nu mai este permisă introducerea de noi categorii de diametre.

Fig. 5 – Formularul Cubaje – date generale

imag 10

Cubajul poate fi făcut doar pentru speciile care există în seriile de cubaje din biometria arborilor şi arboretelor, iar pentru restul va folosi asimilări. Este necesară introducerea literei „L” în coada denumirii la următoarele specii dacă sunt din lăstari: GO (GOL), ST (STL), CE (CEL), SC (SCL), SA (SAL).

Dacă inventarierea este integrală nr. de cercuri introdus va fi 0 iar panta nu se completează (dacă suprafaţa introdusă este deja redusă la orizont). Volumul din tabel este luat din tabela de producţie simplificată („tabsimpl.dbf”).

 

 

Fig. 6 – Introducerea datelor cubajului
imag 12

Comanda „calcul volume arbori” – deschide un formular ce serveşte la calcularea volumului arborilor preexistenţi. În acest sens sunt cerute următoarele date: Nr. Arb/ha, suprafaţa ua, Specia, Diametrul şi Înălţimea. Odată introduse aceste date programul calculează automat Volumul unitar al elementului, Volumul Total pe unitate amenajistică şi volumul total la hectar. Pentru mai multe unităţi amenajistice este calculată suma volumelor totale. Butonul „generare listă u.a.-uri cu preexistenţi” – generază o listă text cu unităţile amenajistice care conţin preexistenţi, în acest sens este necesară completarea formularului de date complementare. Butonul „reset” aduce valoarea sumelor volumelor la 0.

 

Fig. 7 – Formularul pentru calculul volumelor unitare şi pe UA

imag 13

CORECŢIE FIŞE - Programul editează o fişă de erori şi/sau observaţii într-un fişier text dar cu extensia "rtf" în acelaşi director cu baza de date pentru care se face corecţia. Erorile importante sunt scrise cu roşu iar recomandările şi observaţiile cu verde şi albastru. Programul permite editarea unui proiect dintr-o bază de date cu erori dar nu este garantat faptul că va reuşi să termine editarea tuturor capitolelor. De exemplu dacă lipsesc volumele elementelor din fişele de descriere nu se va edita nimic din proiect sau vor apărea erori care nu vor permite deschiderea fişierului proiect.

CORECŢIE CLASE DE PRODUCŢIE - Programul corectează clasele de producţie dintr-o bază de date, pe baza valorilor: specie, înălţime, vârstă, din biometrie (baza de date „clp.dbf”). Dacă clasa de producţie nu este găsită programul afişează aceste valori şi este aşteptată schimbarea lor cu altele din care să rezulte o clasă de producţie de la 1 la 5. Dacă este găsită o clasă de producţie validă programul completează şi volumul speciei la ha şi creşterea/ha.

După rularea corecţiei claselor de producţie în mod automat este necesară corectarea fişelor de descriere pentru a vedea dacă nu s-a schimbat clasa de producţie pe u.a., deoarece programul nu corectează şi valoarea acesteia ci doar valorile clasei de producţie pe elemente.

Pentru calculul manual al claselor de producţie sunt necesare următoarele date: specia pentru care se calculează clasa de producţie, vârsta pentru care se face calculul şi înălţimea. Programul face asimilarea automat pentru speciile pentru care nu are date în baza de date „clp.dbf”. Asimilarea este dată în câmpul „Asimilare”. Se face precizarea că programul va cere şi precizarea provenienţei (din lăstari sau sămânţă) pentru ST, GO, CE, GI, SC, SA. Precizarea  provenienţei se face prin plasarea unui „L” la sfârşitul codului speciei pentru care se face calculul. Clasa de producţie este dată în câmpul CP.

Fig. 8 – Calculul manual al claselor de producţie

imag 14

VIZUALIZARE - Cu această comandă se pot vizualiza prin afişare pe ecran 3 tipuri de fişiere: fişiere de erori (Ex. Cehu.ero), text (Ex. Proiect.txt) şi baze de date (Cehu1.dbf). Nu este recomandată vizualizarea fişierelor text îmbogăţit (rtf) mai ales dacă conţin formatări şi tabele complexe. În acest scop este necesară deschiderea lor cu un editor de text care recunoaşte formatul rtf.

FIŞA ECO - Fişa eco este generată pentru o bază de date (descriere parcelară), într-un fişier text cu numele "fişa eco" la care se mai adaugă şi numele bazei de date. Fişierul acesta se găseşte în acelaşi director cu baza de date pentru care a fost generat (Ex. "Fisa eco Cehu1.txt"). Pentru a creşte eficienţa recunoaşterii tipului de staţiune şi a tipului de pădure este necesară completarea codurilor la soluri, floră şi în unele cazuri a reliefului, expoziţiei, pantei, altitudine.

Fig. 9 – Formularul datelor complementare şi corespondenţa parcelară

imag 16

Datele complementare - programul editează datele complementare prin completarea datelor în formularul de date complementare. Sunt cerute următoarele date: arbori preexistenţi (diametru, înălţime, nr. buc/ha), date despre nuieliş, prăjiniş, păriş (specii componente şi zecimi de suprafaţă pe care apar), date despre seminţişul neutilizabil (specii componente şi zecimi de suprafaţă), specii diseminate prin introducerea codurilor speciilor despărţite prin virgulă. Variaţia de consistenţă va fi dată sub forma unui interval: două numere despărţite de caracterul "-" în care primul număr reprezintă valoarea consistenţei minime iar celălalt reprezintă valoarea maximă a consistenţei. Grupele de specii: DT, DM şi DR vor fi introduse sub forma unor enumerări a codurilor de specii din cadrul grupei despărţite de virgulă.

            Celelalte date necodificabile vor fi completate în secţiunea "Alte date complementare" din cadrul formularului.

Datele complementare vor fi generate, la alegerea proiectantului sau  automat pe baza unei evaluări a programului, în acelaşi fişier cu restul proiectului de amenajare sau separat într-un fişier distinct în acelaşi director cu proiectul de amenajare cu numele: „date complementare” + numele bazei de date + extensia „rtf”.

Acest mod de generare este recomandat din cauza mărimii foarte mari a fişierelor proiect şi date complementare mărime care pe calculatoare mai slabe determină o editare şi tipărire greoaie a proiectului.

Secţiunile „lucrări propuse în amenajamentul anterior” şi „cantităţi pentru lucrările executate” vor fi completate şi folosite pentru generarea analizei critice a menajamentului expirat. Cantităţile completate pot fi metri cubi sau suprafeţe exprimate în hectare. Programul face analiza lucrărilor şi în funcţie de tipul de lucrare dă semnificaţie valorilor cantităţilor completate. (EX: pentru lucrări propuse la amenajarea anterioară (LP1a) rărituri, curăţiri sau principale valoarea cantităţii va fi citită ca metri cubi, iar pentru împăduriri sau degajări va fi citită ca hectare).

În meniul UNELTE sunt grupate următoarele comenzi:
Posibilitatea pe clase de vârstă, Baze hărţi,  Volume şi creşteri indicatoare şi Clase de vârstă peste 10/20 de ani.
Posibilitatea pe clase de vârstă – generează un tabel în format „Excel” ce conţine datele pentru calculul posibilităţii pe clase de vârstă pentru fiecare unitate amenajistică, pe clase de vârstă şi pe unităţi periodice. Fişierul este depus în subdirectorul „Posibilitate” din directorul prezentului program cu numele „posib clv.xls”. 
Baze hărţi – generează o bază de date ce conţine datele necesare întocmirii unei hărţi. Baza de date este generată în subdirectorul „C:\temp\tmp” cu numele „bazahart.dbf” şi conţine date despre vârsta, clasa de producţie, consistenţă, lucrări şi compoziţia arboretelor pe fiecare unitate amenajistică.
Volume şi creşteri indicatoare – calculează pentru o anumită specie, ciclu, clasă de producţie şi consistenţă valoarea volumului şi creşterii indicatoare necesare pentru calculul dinamicii fondului forestier.
Clase de vârstă peste 10/20 ani- generează un tabel cu calculul suprafeţelor pe clase de vârstă pentru următorii 10 şi 20 de ani, precum şi vârsta medie a arboretelor pentru perioadele amintite. Aceste date servesc la generarea graficului de la dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă.